Agresivitatea ca si comportament in cazul copiilor reprezinta o forma inadecvata de stabilire a relatiei cu un alt copil sau o persoana sau poate fi doar o modalitate de a atrage atentia asupra sa .Uneori insa in spatele acestui comportament se poate afla doar o simpla provocare.
Agresivitatea poate reprezenta neajutorarea unui copil sau poate servi la impunerea propriilor interese. In unele cazuri copii folosesc comportamentele agressive pentru a castiga o identitate proprie, o constiinta de sine .
De mentionat : pe cat de numeroase sunt motivele izolate ale agresivitatii, pe atat de clare sunt consecintele sale: comportamentele agressive au in timp efecte negative si duc la deficiente majore in interactiunea sociala, dar si la nivelul strategiilor de rezolvare pasnica a situatiilor conflictuale.
Forme de manifestare a furiei si a comportamentelor agresive in functie de varsta :
Sugar: in a doua jumatate a primului an de viata, dupa ce reusesc sa inteleaga relatia cauza-efect, sugarii pot manifesta o furie directionata, iar manifestarea furiei repeezinta pentru ei o emotie similara agresivitatii.
Copilaria mica (al doilea si al treilea an de viata) incep sa se manifeste izbucniri de furie si agresivitate impotriva adultilor si a celor de aceeasi varsta. Copiii de acelasi sex au conflicte mult mai frecvente decat perechile de sexe diferite.
Varsta prescolara si scoala primara. Baietii prefera agresivitatea fizica, iar fetele forme de agresivitate indirecta . La aceasta varsta numai un numar redus de copii se manifesta forme severe de violenta fata de alti copii
Adolescenta si maturitatea timpurie
Datorita dezvoltarii fortei fizice comportamentul agresiv devine foarte sever, copii de aceeasi varsta participa la acte de violenta colective. Un numar redus de adolescenti devin agresivi in raport cu parintii sau cu profesorii lor.
Forme de manifestare a comportamentului agresiv:
activ versus – pasiv: in acest caz este vizata perspectiva atacator-victima. Atacatorul realizeaza in mod activ un gest de agresiune cu scopul de a obtine ceva. Victima sufera prejudicii datorita compprtamentului agresiv
fizic versus verbal: comportamentul agresiv se manifesta intr-o confruntare directa, deschisa cu victima. Astfel de atacuri iau forma loviturilor la nivel fizic, iar atacurile verbale se manifesta prin insulte sau prin adresarea pe un ton foarte ridicat, prin tipete
initiativ versus reactive: in cazul acestor forme de agresivitate diferenta este la nivelul implicarii individuale. Daca prin comportamentul agresiv se stabileste un contact, atunci avem o implicare individuala semnificativa.
agresivitatea motivata de frica: acest tip de agresivitate are o baza predominat emotionala si se manifesta prin crize de furie si uneori pot fi observate comportamente de nesiguranta. Acesti copii nu au incredere in ceilalti, se simt tot timpul amenintati si atacati.
PROCEDURA DE LUCRU IN CAZUL COMPORTAMENTELOR DE AGRESIVITATE
- PASUL 1
- PASUL 2
Familia se prezinta cu copilul la o prima sedinta de evaluare ce se desfasoara in prezenta parintilor:
- interviu parinti (parintii sunt rugati sa raspunda cat mai realist si concret la intrebarile solicitate de evaluator)
- evaluarea complexa a copilului realizata de psiholog din punct de vedere motric, cognitiv, social, verbal si autonomie la sarcini specific;
- stabilirea de comun acord cu parintii copilului al unui interval orar de terapie si a obiectivelor terapeutice immediate.
Desfasurarea interventiei terapeutice
Structura neuro-chimica a creierului nostru este impartita pe trei nivele :
1. Nivelul senzorio-motor: ce trimite output-uri către centrii motori descendenţi responsabili de elaborarea componentei comportamentului motor.
2. Nivelul II socio-afectiv, agresivitatea, agitatie psiho-motrica, atentia, emotiile: este următorul nivel anatomo-funcţional de control al comportamentului agresiv unde se găseşte amigdala cerebrală. Aceasta este o structură nervoasă cheie pentru producerea comportamentul uman socio-afectiv în general şi a comportamentului agresiv în particular
3. Nivelul III informational: reprezentata de capacitatea cognitiva
Copilul este integrat intr-un program terapeutic de interventie personalizat ce va urmari in primul rand accesarea celui de-al doilea nivel anatomo - functional pentru a reusi sa dezvoltam comportamentul de control asupra emotiilor negative:
terapia asistata cu animale;
terapia Tomatis;
terapia jocului in nisip;
terapie prin muzica (meloterapie);
interactiune sociala;
sedinta de terapia specifica se desfasoara individual 1:1, are o durata de 50 minute impartita in sesiuni de lucru ce variaza in functie de terapia specifica utilizata.
sedinta de interactiune sociala se desfasoara alaturi de un numar minim de alti 4-5 copii