Retard Mintal

Retard Mintal- Dezabilitate intelectuala



Retardul mintal semnifica un coeficient de inteligenta (QI) mai mic de 70.
Retardul mintal nu înseamnă incapacitatea de a invata noi deprinderi si abilitati, mai degraba se refera la realizarea acestora într-un ritm lent.
Coeficientul de inteligență (IQ-ul) se masoara printr-un test licentiat si acreditat . Coeficientul mediu difera de la din punct de vedere statistic de la o tara la alta, dar media la nivel mondial este de 100 de puncte.
O persoană se considera ca are un retard mintal dacă are coeficientul de inteligenta este sub pragul de 70-75 puncte. Specialistii considera că retardul mintal sever afectează aproximativ 1% din populație, iar un procent 4% din populația intregii lumi are un retard mintal redus, referitor la numarul acestora, un procent de 85% au intarzieri cognitive ușoare.

Gradele retardului mintal

  • intelect limitrof (IQ: 71 - 84): copiii cu IQ > 70 pot urma o scoala normala, dar necesita un ajutor adaugitor

  • retard mintal usor (educabil) (IQ: 70 - 50): 90% din copii cu retard mintal sunt inclusi in aceasta categorie. Majoritatea necesita instruire in scoli auxiliare.

  • retard mintal moderat (antrenabil) (IQ: 49-36): terapia trebuie sa fie concentrata pe obtinerea abilitatilor de autoingrijire si a unor achizitii intelectuale.

  • retard mintal sever (IQ: 35-20): vor putea invata abilitati minime de autoasistarc si vor putea realiza conversatii simple Necesita supraveghere indeaproape toata viata.

  • retard mintal profund (IQ <20): necesita ingrijire permanenta pe toata viata. Foarte sutini vor obtine controlul sfincterian. Limbajul este nedezvoltat.



Prognostic

Retardul mintal: poate fi asociat cu tulburari emotionale sau comportamentale si poate interfera cu progresul copilului. Cei mai multi copii cu retard mintal recunosc ca raman in urma fata de ceilalti copii de aceeasi varsta. Unii devin frustrati, retrasi sau anxiosi, iar altii actioneaza rautacios pentru a primi atentie. Adolescentii si adultii tineri cu retard mental pot deveni depresivi.
Aceste persoane pot sa nu aiba suficiente abilitati verbale pentru a vorbi despre sentimentele lor, si depresia poate fi aratata in alte moduri, de exemplu prin comportament, mancat sau dormit.



Tratament si psihoterapie in retardul mintal

Diagnosticul pus de timpuriu la copilul cu retard mental conduce la instituirea in timp util a tratamentului. Medicatia poate fi utila ca parte a tratamentului global.
Consultatiile periodice la psihiatru/ psihoterapeut pot ajuta familia sa stabileasca expectante adecvate, limite si oportunitati de succes, si alte masuri care ajuta copilul cu retard mental sa se adapteze stressului reprezentat de avansarea in varsta.



Semne importante ale retardului mintal la copii:

  • rostogolirea copilului sau / și mersul cu întârziere;

  • vorbitul cu întârziere al copiilor (daca după vârsta de doi ani copilul nu vorbește)

  • copilul nu isi dezvolta abilitatile necesare (nu are insusita autonomia, nu reuseste sa se îmbrace, sau sa manance singur – până in jurul varstei de 4 ani)

  • copilul prezinta dificultati in a-si aduce aminte o serie de evenimente (2/3 ani)

  • nu intelege sa faca legatura intre efectele si cauzele sactiunilor sale (2/3 ani)

  • prezinta o serie de probleme de comportament;

  • exista diverse dificultăți în rezolvarea unor probleme logică si imaginatie (4/5 ani)



PROCEDURA DE LUCRU Centrul Psihologic Marea Neagra

Familia se prezinta cu copilul la o prima sedinta de evaluare ce se desfasoara in prezenta parintilor:
- interviu parinti (parintii sunt rugati sa raspunda cat mai realist si concret la intrebarile solicitate de evaluator)
- evaluarea complexa a copilului realizata de psiholog din punct de vedere motric, cognitiv, social, verbal si autonomie la sarcini specific;
- stabilirea de comun acord cu parintii copilului al unui interval orar de terapie si a obiectivelor terapeutice imediate.

Desfasurarea interventiei terapeutice
1. Sedinta de terapia ABA se desfasoara individual 1:1, are o durata de 50 minute impartita in sesiuni de lucru la masa cu o durata de inceput de 2-3 minute si sesiuni de lucru in mediu, cu o durata de 2 minute.
2. Sedinta de dezvoltarea a interactiunii sociale si a dezvoltarii abilitatilor de participare la grup se desfasoara astfel:
a) prima etapa in grup alaturi de ceilalti copii si terapeuti in mediu (curte interioara, sala socializare parter) cu o durata de 10 minute;
b) a doua etapa – copilul insotit de terapeut impreuna cu un alt copil (terapia se desfasoara 2 :1, ori 2: 2 in sala de terapie);
c) a treia etapa – copilul este introdus in grup si terapia se desfasora in sala socializare alaturi de un numar variabil de copii (minim 4 copii si maxim 8 copii);
d) a patra etapa – copilul este introdus ca si participant activ in grup, iar in fiecare zi pe parcursul unei ore desfasoara alaturi de ceilalti copii din grup ore de socializare pe urmatoarele obiective:
- comunicare;
- terapie prin teatru;
- terapia jocului in nisip;
- terapie prin muzica;
- art terapie;
e) a cincea etapa – copilul este introdus in programul de integrare si adaptare scoala cu ajutorul programului virtual denumit: Camera Virtuala de adaptare la scoala si gradinita. (scenariu virtual)

  1. Sedinta de terapie asistata de caine se desfasoara ori de cate ori este posibil: atat la pauza de socializare cat si la ora de terapie individuala, durata sesiunii de lucru fiind de aproximativ 10-15 minute.
2. Sedinta de terapie de stimulare senzoriala se desfasoara conform unui program orar stabilit pentru fiecare copil. Acesta este insotit de terapeut in camera de stimulare senzoriala, durata unei sedinte fiind de max. 15 minute.